Pandemia a accelerat implementarea aspectelor viitorului muncii în societatea noastră mult mai rapid decât se anticipa. Ceea ce fusese anterior considerat regulă s-a transformat în opțiune, în timp ce concepte aparent utopice s-au concretizat, iar capacitatea de a face schimbări rapide și adaptabilitatea au devenit calitățile esențiale pentru indivizi și organizații.
Am fost martorii unui moment istoric în evoluția conceptului de muncă, așa că am pus numeroase întrebări, în contextul proiectului Cluj Future of Work, dar și în contextul pandemiei. Astfel, am reușit să efectuăm o serie de cercetări științifice cu privire la sfera muncii, acoperind aspecte precum telemunca în timpul pandemiei și cultura muncii în sectorul cultural.
În cadrul cercetărilor, ne-am îndreptat atenția asupra muncii informale, am explorat modul în care ne vor afecta noile tehnologii, am anticipat care sunt joburile care se pot dezvolta în sectoarele culturale și creative și care sunt cele afectate de digitalizare și automatizare.
Studiile se găsesc aici: https://stage.cccluj.ro/researchfow-ro/.
]]>24 noiembrie 2022 | 10.00 – 14.30 CET
Online
Participarea gratuită, este necesară înregistrarea
Specialiști în politici publice, practicieni și experți în domeniul artelor, culturii și sănătății se reunesc pe 24 noiembrie pentru a prezenta potențialul pe care cultura îl are asupra îmbunătățirii sănătății și stării noastre de bine. Proiectul CultureForHealth și-a lansat raportul de cercetare care colectează peste 300 de studii științifice despre contribuția culturii la sănătate și starea de bine, dar care prezintă și o serie de recomandări de politici publice pentru Europa.
În timpul discursului său privind starea Uniunii (SOTEU) din 14 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Ar trebui să avem mai multă grijă unul de celălalt. Și pentru mulți care se simt anxioși și pierduți, sprijinul adecvat accesibil poate face toată diferența.” Ea a propus o nouă inițiativă privind sănătatea mintală, o continuare directă a apelurilor venite de la cetățeni în timpul procesului de un an al Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE). A noua propunere a CoFoE cere „o înțelegere mai largă a sănătății”, iar prima măsură cere „îmbunătățirea înțelegerii problemelor de sănătate mintală și a modalităților de abordare a acestora”.
Peste 85 de milioane de cetățeni din UE au fost afectați de probleme de sănătate mintală înainte de pandemia de COVID-19, iar de atunci criza de sănătate mintală a fost amplificată de o serie de motive directe și indirecte, inclusiv pandemie, inegalități în creștere, strămutarea forțată a persoanelor din cauza războiului și a conflictelor politice, anxietate climatică și schimbări dinamice ale muncii și economiei. A devenit clar că sunt necesare soluții și abordări noi. Cu sănătatea și starea de bine ca unul dintre domeniile strategice ale noului program de lucru al Comisiei, cultura ar putea oferi o contribuție valoroasă, dacă i se oferă ocazia și recunoașterea.
Proiectul CultureForHealth, o acțiune pregătitoare a UE – Dezvoltarea de jos în sus a politicilor pentru cultură și stare de bine în UE, a lansat „Raportul CultureForHealth – Analiza de anvergură privind intervențiile culturale asupra stării de bine și sănătății și impactul, provocările și recomandările de politici publice în Europa” la începutul lunii noiembrie. Raportul de cercetare adună dovezi din peste 300 de studii științifice care arată că participarea la activități culturale îmbunătățește sănătatea și starea de bine a cetățenilor. De asemenea, oferă un set de recomandări de politici publice, adunând aceste cunoștințe în cadrul unor mese rotunde și consultări cu experți și practicieni.
Odată cu diferitele state membre ale UE vine o conștientizare diferită a rolului critic al culturii și artei în îmbunătățirea sănătății și stării de bine atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. În regiunile nordice există deja strategii clare dezvoltate în jurul culturii și sănătății, în timp ce alte țări s-au concentrat pe proiecte artistice și de sănătate pe termen scurt și pe terapia prin artă. Cu toate acestea, crearea politicilor pentru intervenții durabile, pe termen lung, necesită ca sectoarele de sănătate, cultural și social să co-creeze și să lucreze împreună, folosind cunoștințele despre evoluțiile recente ale metodelor și dovezilor din diferite discipline. O metodologie promițătoare este metodologia prescripțiilor sociale, inclusiv cea a prescripțiilor culturale, care este deja stabilită în Regatul Unit și în țările nordice. Fără aceste abordări integratoare, viitoarea strategie a UE privind sănătatea mintală ar fi depășită și ar lipsi unul dintre ingredientele cheie care pot ajuta la îmbunătățirea sănătății mintale a cetățenilor UE.
Pe 24 noiembrie 2022, proiectul găzduiește o lansare online a Raportului CultureForHealth pentru a prezenta constatările, recomandările de politici publice, precum și exemple de intervenții care se desfășoară în prezent în sectoarele cultural, de sănătate și stare de bine. Cu ambiția de a declanșa o adevărată schimbare de politici publice în UE la toate nivelurile, programul reunește specialiștii în politici publice, practicieni în domeniul artelor și culturii și experți în sănătate și stare de bine pentru a aprofunda concluziile Raportului CultureForHealth. Printre invitați vor fi: europarlamentarul Pernille Weiss, membru al Parlamentului European, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară; Georg Haeusler – Director, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură, Comisia Europeană, Nils Fietje – Ofițer tehnic în Unitatea privind Abordarea Comportamentală și Culturală de la Organizația Mondială a Sănătății, Biroul Regional pentru Europa, care a fost implicat în realizarea raportului OMS 2019 pe acest subiect și Veronique Wasbauer, Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranță Alimentară.
CultureForHealth este implementat de un consorțiu format din Culture Action Europe, Trans Europe Halles, Central Denmark Region, The Northern Dimension Partnership on Culture, Cluj Cultural Centre, and Društvo Asociacija. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană.
CultureForHealth este proiectul de implementare a acțiunii pregătitoare a UE – Dezvoltarea de jos în sus a politicilor pentru cultură și stare de bine în UE, care își propune să faciliteze schimbul de cunoștințe, experiențe și bune practicic în UE legate de rolul culturii pentru starea de bine și sănătate, cartografiază cele mai relevante practici existente, desfășoară activități pilot la scară mică pe teren și oferă un set de recomandări de politici publice pe această temă.
Programul complet al evenimentului din 24 noiembrie poate fi găsit aici: https://online.flippingbook.com/view/810225817/
Raportul CultureforHealth poate fi descărcat de aici: https://www.cultureforhealth.eu/news/the-cultureforhealth-report-is-now-available/
Contact:
Kiss Kornelia
Director de proiecte și operațiuni, Culture Action Europe
kornelia@cultureactioneurope.org
Sondajul se adresează artiștilor din toate disciplinele artistice (arte vizuale, literatură, teatru, dans, operă, muzică, industrii culturale și creative etc) și lucrătorilor culturali (manageri culturali, mediatori culturali, tehnicieni, responsabili de comunicare din cultură etc), care activează de peste un an în sectorul cultural, au peste 18 ani și locuiesc sau au locuit în România. Chestionarul cuprinde informații despre programul și practicile de lucru, echilibrul dintre viața profesională și viața personală, rețelele profesionale și de sprijin, venituri și modele de organizare a muncii, precum și nivelul de satisfacție și bunăstare oferit de munca în sector. Datele colectate și analizate fac referire la activitatea din anii 2019 și 2020.
Sondajul face parte dintr-o serie de inițiative de a analiza munca în sectorul cultural, de a facilita o dezbatere despre practicile echitabile de lucru în artă și cultură și de a iniția politici și programe care să încurajeze modele inovatoare de organizare a muncii artistice.
Completarea chestionarului durează 7-10 minute iar datele oferite sunt anonime și confidențiale.
Am realizat studiul împreună cu Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor din cadrul Universității Babeș-Bolyai în cadrul proiectului Cluj Future of Work, elaborat și coordonat de Centrul Cultural Clujean și finanțată de Comisia Europeană prin Urban Innovative Actions și Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Primul raport al proiectului inDICEs privind „Analiza politicilor lanțurilor valorice pentru instituțiile de patrimoniu cultural pe piața unică digitală” este acum disponibil.
În cadrul proiectului inDICEs se urmărește înțelegerea efectelor revoluției digitale asupra modurilor de producție culturală și creativă și asupra impactului lor economic și social. În special în contextul pandemiei globale de COVID-19, aceasta reprezintă o sarcină urgentă care poate contribui la procesul de transformare digitală a sectorului cultural, aflat în creștere rapidă. Ca parte a pachetului de lucru 3, Managementul schimbării și recomandările de politici, raportul elaborat până în prezent analizează mai atent modul în care valoarea și impactul sunt create pe baza moștenirii culturale digitale. Au fost consultați experți, s-a analizat literatura de specialitate și s-a efectuat analiza studiilor de caz.
Rezultatul este un cadru de lucru dezvoltat pe baza abordărilor existente în ceea ce privește înțelegerea lanțurilor valorice culturale și a impactului moștenirii culturale, combinat cu informații din cazuri specifice de reutilizare a resurselor culturale digitale care au fost analizate. A fost remarcată nevoia unei noi reprezentări, la nivelul întregului sistem, a interdependențelor structurale dintre sectorul cultural online și alte sectoare ale ecosistemului online. Prin rezultatele sale, raportul își propune să contribuie la această nouă perspectivă.
În raport au fost prezentate constatările cheie ale analizei, precum și recomandări inițiale formulate pe baza cercetării noastre. Lucrarea mai extinsă privind recomandările de politici se află încă în curs de elaborare (recomandările complete constituie un produs separat al inDICEs, care va fi finalizat în 2022), astfel încât raportul conține direcții inițiale ale cercetării, care vor fi urmate de recomandări mai detaliate către diferitele părți interesate.
Raportul poate fi descărcat aici.
Centrul Cultural Clujean este unul dintre partenerii de proiect care contribuie la cercetare prin colectarea datelor și diseminarea rezultatelor.
Despre inDICEs
Proiectul ajută industriile culturale și creative, precum și factorii de decizie, să înțeleagă pe deplin impactul social și economic al digitalizării și al reutilizarii inovatoare a bunurilor culturale. Proiectul finanțat prin programul Horizon 2020 va avea ca rezultat elaborarea de instrumente care pot fi utilizate pentru a măsura și a promova impactul patrimoniului cultural în Europa.
Parteneri de proiect
ICCU (IT), KU Leuven (BE), Sound and Vision, Centrum Cyfrowe (PL), Fondazione Bruno Kessler (IT), Platoniq (ES), Fundația Europeana, European Fashion Heritage Association (IT), MICHAEL Culture (BE), Deutscher Museumsbund (DE), webLyzard technology gmbh (AT), Capital High Tech SARL (FR), PIN SOC.CONS. A R.L. (IT), Centrul Cultural Clujean (RO).
Prin acest apel deschis publicul este invitat să recomande site-uri web despre patrimoniul cultural și să contribuie la cercetările pe care le efectuează inDICEs pentru a măsura impactul social și economic al digitalizării colecțiilor de muzee, biblioteci și arhive.
Relevante pentru cercetare sunt site-urile care conțin date și informații despre teme culturale, tendințe și conținuturi culturale digitalizate, cum ar fi:
- Site-uri web ale instituțiilor culturale, site-uri web de dezbateri culturale și practici culturale
- Surse legale online despre patrimoniul cultural și ale instituțiilor de patrimoniu cultural
- Site-uri web de la orice institut sau organizație culturală, indiferent de mărime sau de cât de implicați sunt în procesul de digitalizare.
Tipurile de sursele care pot fi incluse sunt:
- site-uri web cu acces deschis bazate pe text
- surse oficiale, bloguri, reviste, pagini de rețele sociale, ziare, reviste științifice cu acces deschis.
Contribuțiile colectate din acest proces participativ al experților și publicului vor furniza resurse pentru dezvoltarea și utilizarea a Visual Analytics Dashboard, o interfață avansată de explorare și recuperare a informațiilor care are ca scop găsirea și analizarea poveștilor emergente din sectorul patrimoniului cultural, pe platforma Open Observatory a inDICEs. Platforma Open Observatory oferă un loc pentru dezbateri, cercetare și schimb de bune practici între experți și creează o comunitate online în jurul temei patrimoniului cultural.
Participați la apelul deschis și înscrieți-vă pentru a face parte din comunitatea inDICEs și a putea participa la discuții.
Centrul Cultural Cluj este unul dintre partenerii proiectului care contribuie la cercetare, elaborează politici și recomandări și facilitează implicarea comunităților artistice și creative în activitățile proiectului.
Despre inDICEs
Proiectul împuternicește industriile culturale și creative și factorii de decizie să înțeleagă pe deplin impactul social și economic al digitalizării și al reutilizării inovatoare a bunurilor culturale. Finanțat prin Orizont 2020, proiectul va oferi instrumente care pot fi utilizate pentru a măsura și avansa impactul patrimoniului cultural în Europa.
Partenerii proiectului:
ICCU (IT), KU Leuven (BE), Sound and Vision, Centrum Cyfrowe (PL), Fondazione Bruno Kessler (IT), Platoniq (ES), Europeana Foundation, European Fashion Heritage Association (IT), MICHAEL Culture (BE), Deutscher Museumsbund (DE), webLyzard technology gmbh (AT), Capital High Tech SARL (FR), PIN SOC.CONS. A R.L. (IT), Centrul Cultural Clujean (RO).
[/et_pb_text][/et_pb_column][/et_pb_row][/et_pb_section]
]]>Organizat în jurul subiectului ”Înțelegerea viitorului digital al patrimoniului cultural și al cercetării”, cel de-al doilea atelier de consultări din cadrul proiectului inDICEs va avea două sesiuni, pe 20 și 21 aprilie.
Atelierul se adresează profesioniștilor care lucrează în muzee, biblioteci și alte instituții care trec prin transformare digitală și care sunt invitați să contribuie la viitorul patrimoniului cultural comun.
20 aprilie 11:00 – 12:20 (EET)
Sesiunea din prima zi ”Forme emergente de producere/reproducere culturală digitală, participare și reutilizare a conținutului cultural pe o piață digitală unică” va fi despre cum se întrepătrund zonele producției culturale, mai ales după digitalizarea forțată COVID-19 și care sunt zonele emergente care trebuie observate. Această sesiune va fi moderată de Pier Luigi Sacco și alți patru invitați vor participa la sesiunea de discuții a mesei rotunde – Marie Chatel (MOCDA), Maria Elena Colombo (Accademia di Belle Arti di Brera), Gerfried Stocker (Ars Electronica) și Sabine Himmelsbach ( HeK Basel).
21 aprilie 11:00 – 14:00 (EET)
Facilitarea accesului la colecțiile digitale: O scurtă introducere în drepturile legale deținute de organizațiile culturale.
Sesiunea vizează colectarea de informații și cele mai bune practici de la instituțiile culturale cu privire la modul în care conținutul lor cultural este distribuit online: de la relația lor cu deținătorii de drepturi până la relația lor cu utilizatorii prin folosirea resurselor lor culturale.
Puteți vedea programul complet și să vă înregistrați aici.
Centrul Cultural Cluj este unul dintre partenerii proiectului care contribuie la cercetare, elaborarează politici și recomandări și facilitează implicarea comunităților artistice și creative în activitățile proiectului.
…
Despre inDICEs
Proiectul împuternicește industriile culturale și creative și factorii de decizie să înțeleagă pe deplin impactul social și economic al digitalizării și al reutilizării inovatoare a bunurilor culturale. Finanțat prin Orizont 2020, proiectul va oferi instrumente care pot fi utilizate pentru a măsura și avansa impactul patrimoniului cultural în Europa.
Partenerii proiectului:
ICCU (IT), KU Leuven (BE), Sound and Vision, Centrum Cyfrowe (PL), Fondazione Bruno Kessler (IT), Platoniq (ES), Europeana Foundation, European Fashion Heritage Association (IT), MICHAEL Culture (BE), Deutscher Museumsbund (DE), webLyzard technology gmbh (AT), Capital High Tech SARL (FR), PIN SOC.CONS. A R.L. (IT), Centrul Cultural Clujean (RO).
inDICEs – Măsurarea impactului culturii digitale colectează cunoștințe și opinii despre patrimoniul cultural digital direct de la profesioniștii din patrimoniul cultural care lucrează sau vor lucra cu colecții digitalizate.
În cadrul a două ateliere de consultare pe 15 și 16 septembrie, profesioniștii care lucrează în muzee, biblioteci și alte instituții care trec prin transformare digitală sunt invitați să contribuie la viitorul patrimoniului cultural comun.
Ateliere de consultare
15 septembrie 14:00 – 17:00
Cadrul DPI pentru transformarea digitală în sectorul patrimoniului cultural
Această sesiune își propune să înțeleagă provocările și oportunitățile cadrului legal european al drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) pentru transformarea digitală a sectorului.
16 septembrie 14:00 – 17:00
Lanțuri valorice și impact în sectorul patrimoniului cultural
Această sesiune este dedicată lanțurilor valorice create pe baza patrimoniului cultural digital. Scopul său este de a discuta cum (re) utilizarea resurselor prin noi servicii, inițiative și produse creează impact și valoare culturală, socială și economică adăugată.
Puteți vedea programul complet și vă puteți înregistra aici.
Centrul Cultural Cluj este unul dintre partenerii proiectului care contribuie la cercetare, elaborarează politici și recomandări și facilitează implicarea comunităților artistice și creative în activitățile proiectului.
…
Despre inDICEs
Proiectul împuternicește industriile culturale și creative și factorii de decizie să înțeleagă pe deplin impactul social și economic al digitalizării și al reutilizării inovatoare a bunurilor culturale. Finanțat prin Orizont 2020, proiectul va oferi instrumente care pot fi utilizate pentru a măsura și avansa impactul patrimoniului cultural în Europa.
Partenerii proiectului:
ICCU (IT), KU Leuven (BE), Sound and Vision, Centrum Cyfrowe (PL), Fondazione Bruno Kessler (IT), Platoniq (ES), Europeana Foundation, European Fashion Heritage Association (IT), MICHAEL Culture (BE), Deutscher Museumsbund (DE), webLyzard technology gmbh (AT), Capital High Tech SARL (FR), PIN SOC.CONS. A R.L. (IT), Centrul Cultural Clujean (RO).
LEAP este un studiu interdisciplinar cu privire la evaluarea nevoilor și oportunităților tinerilor din Cluj-Napoca, care se desfășoară în zona metropolitană Cluj. Proiectul este implementat de Departamentul Public Health – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Departamentul de Științe Politice – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Grupul PONT și Centrul Cultural Clujean. Proiectul este finanțat de Fundația Botnar.
Scopul proiectului este de a efectua o evaluare cuprinzătoare, multi și interdisciplinară, asupra nevoilor și oportunităților tinerilor din zona metropolitană Cluj, ghidat de o perspectivă ecosistemică și orientat către inițiativele viitoare care decurg din rezultatele evaluării. Proiectul va genera, astfel, un repertoriu digital bazat pe dovezi și informații despre date, actori și inițiative. Repertoriul se va concentra pe domeniile sănătate și bunăstare, cât și pe educație și viitorul muncii în zona metropolitană Cluj, și se va baza pe o abordare participativă și incluzivă.
Cercetarea cantitativă, pe bază de chestionar online este realizată de Departamentul de Științe Politice – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și se adresează tinerilor, copiilor, părinților și profesorilor: Aceste patru categorii pot completa chestionarele de mai jos:
- profesori: https://form.
jotformeu.com/201353874453355
Fazele și activitățile din proiect:
1. Studiu documentar referitor la nevoi, lacune și oportunități
a. colectarea, înregistrarea și raportarea datelor deja existente
b. crearea unei hărți a părților interesate de domeniile abordate (mapping stakeholders)
2. Colectarea și analizarea datelor
a. cercetare calitativă
b. cercetare cantitativă
3. Analizarea politicilor publice și identificarea lacunelor sistemice și implicarea părților interesate
a. analizarea politicilor publice
b. implicarea părților interesate
c. oferirea de propuneri de îmbunătățire a politicilor publice existente
4. Diseminare
a. dezvoltarea unei platforme
b. scalare
Rezultate prevăzute:
• Încurajarea și participarea tinerilor
• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța contribuției tinerilor în proiectarea și implementarea viitoarelor inițiative
• Date de înaltă calitate privind opiniile/înțelegerile tinerilor despre propriile nevoi, cum pot fi abordate, de către cine, cum se văd ei înșiși
• Date de bază pentru crearea unui plan de intervenție pe termen mediu (10 ani)
• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la inițiativele care se derulează în prezent în oraș și îmbunătățirea cunoștințelor despre inițiativele relevante ale ONG-urilor care se concentrează asupra tinerilor
Sustenabilitate:
• Asumarea rezultatelor de către municipalitate
• Alinierea cu strategia de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2021-2027 și cu planul de acțiune
• Dezvoltarea unui repertoriu care să servească drept sursă de informații și ajutor pentru tineri, și de cunoștințe, informații și instrumente pentru actorii guvernamentali, non-guvernamentali și academici relevanți
• Potențială scalare la nivel regional și național
• Potențială scalare ca model de lucru și bună practică la nivel european
• Dezvoltarea unui studiu integrat cu privire la bunăstarea și participarea tinerilor care poate fi multiplicat în Cluj (prin noi ediții ale studiului) și în alte orașe
• Implementarea de proiecte-pilot care să abordeze nevoile și oportunitățile specifice identificate prin acest proiect
InDICEs este un proiect de cercetare care are drept scop sprijinirea factorilor de decizie și responsabililor de politici din industriile culturale și creative în ceea ce privește înțelegerea aprofundată a impactului social și economic al digitalizării în sectoarele lor și abordarea necesității unei (re) utilizări inovatoare a bunurilor culturale.
Patrimoniul cultural este un sector cheie pentru dezvoltarea industriilor culturale și creative (ICC) din Europa. Nu numai că oferă acces la conținut cultural bogat și reutilizabil, ci poate fi privit ca un laborator de cercetare și dezvoltare al ecosistemului cultural și creativ prin care contribuie atât la progresul economic, cât și la nivelul societății în general. Cu toate acestea, cercetătorii și responsabilii de politici publice se luptă să înțeleagă pe deplin rolul crucial pe care îl poate juca patrimoniul cultural în procesul de digitalizare a ecosistemului cultural și creativ din Europa.
Prin monitorizarea politicilor într-un observator deschis și stabilirea cu succes a priorităților politicilor pentru transformarea digitală și gestiunea viitoare a ecosistemelor de conținut cultural și creativ, inDICEs oferă instrumente pentru măsurarea impactului patrimoniului cultural în Europa.
Până la sfârșitul proiectului, responsabilii de politici publice vor avea un cadru solid pentru a evalua impactul patrimoniului cultural și un observator deschis pentru a urmări progresul impactului său. La rândul lor, instituțiile de patrimoniu cultural vor putea lua decizii strategice care să le permită să-și sporească contribuțiile pozitive la ICC și în societate.
Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană prin intermediul programului Orizont 2020.
Parteneri în proiect:
ICCU (IT), KU Leuven (BE), Sound and Vision, Centrum Cyfrowe (PL), Fondazione Bruno Kessler (IT), Platoniq (ES), Europeana Foundation, European Fashion Heritage Association (IT), MICHAEL Culture (BE), Deutscher Museumsbund (DE), tehnologie webLyzard gmbh (AT), Capital High Tech SARL (FR), PIN SOC.CONS. A R.L. (IT), Centrul Cultural Clujean (RO)
Conturile de social media unde se poate urmări activitatea din proiect:
De asemenea, vă puteți abona la lista de e-mailuri aici.
Iată ce relevă datele culese până la mijlocul lunii aprilie:
- Majoritatea operatorilor au fost obligați să anuleze sau să amâne evenimente în prima lună a perioadei de urgență;
- 31% dintre operatori au întrerupt complet activitatea, 41% au întrerupt o parte din operațiuni și 28% și-au adaptat activitatea, mutându-se în mediul online, regândind activitățile programate și realizând activități de cercetare, scriere de proiecte, replanificare, întâlniri online, optimizare și actualizare materiale și instrumente de lucru;
- Pierderile financiare suferite în prima lună a stării de urgență ale organizațiilor respondente au fost între 12.000 lei și 350.000 lei;
- Între 15 martie- 16 aprilie, în Cluj au fost anulate peste 335 evenimente datorită pandemiei COVID 19, la care erau așteptate 22.500 de persoane;
- Față de aceeași perioadă a anului 2019, veniturile organizațiilor culturale au scăzut în medie cu 70%;
- 60% dintre organizații nu au rezerve financiare, iar cele care dețin resurse financiare spun că acestea vor fi suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de bază pentru următoarele 2-3 luni;
- 19% dintre organizații au fost nevoite să facă reduceri de personal imediat, iar 30% estimează că va trebui să facă reduceri de personal în următoarele 3-6 luni;
- Starea psihologică, emoțională a persoanelor care activează în cadrul organizațiilor este afectată în foarte mare măsură în această perioadă;
- Pe o scală de la 1 la 10 (1 – f slabă, 10 – f bună), organizațiile culturale apreciază că situația lor financiară în 2019 era în jurul valorii de 6.2 (medie); după declanșarea epidemiei, ele își estimează situația în jurul valorii de 4 (medie);
![\"\"](\"https://stage.cccluj.ro/wp-content/uploads/2020/06/Screen-Shot-2020-06-04-at-17.29.26-500x237.png\")